SCURT ISTORIC AL SCOLII

            De-a lungul anilor, scoala noastra a cunoscut mai multe etape in evolutia ei, inceputurile conturandu-se  cu aproximatie catre  data de 1 mai 1867, asa cum reiese din lucrarea lui Nae Vasilescu “Schite, documente si insemnari din orasul si judetul Braila”.

            S-a numit mai intai SCOALA COMUNITARA DE BAIETI NR.2  si isi avea sediul pe Ulita Silistra, actuala Calea Calarasilor, probabil pe locul unde se inalta acum sediul “Conciviei”.

            Din anul 1880 scoala se muta peste drum de Spitalul Comunal, astazi  Spitalul “Sfantul Pantelimon”, la inceput intr-o singura sala de clasa, apoi numarul marindu-se la patru. Se studiau obiecte ca: citirea, conduita, gramatica, religia, aritmetica, geografia, istoria nationala, desenul, scrierea. Scoala era frecvent vizitata de inspectorii scolari, iar oamenii ei erau gospodari, cu tragere de inima pentru profesie, interesati ca elevii sa-si insuseasca cunostintele predate.

            Din data de 31 ianuarie 1890, apare in documente titulatura “ SCOALA DE BAIETI NR.6 a STATULUI”. Copii frecventau scoala, desi starea lor materiala era precara. Multi erau nevoiti sa abandoneze, plecand la stapan, altii erau bolnavi, iar unii dintre ei nu aveau imbracaminte pentru scoala.

            Interesul penmtru insuflarea dragostei de carte, cat si pentru disciplina manifestat de institutori era apreciat de cei care controlau scoala in mai toate notele de control gasindu-se formularea “ Institutorii au un bun metod de predare”.

            In perioada1880-1901 se remarca ca director al scolii institutorul Petre Dima, sub conducerea caruia “ Scoala avea rezultat multumitor din toate punctele de vedere”, subliniidu-se ca “ d-l institutor  cu mult succes a facut ca elevii sa-si insuseasca cunostintele complete asupra celor invatate”.

            Inceputul secolului al XX lea gaseste scoala cu un efectiv de 213 elevi, avand ca dascal pe diaconul  Merosanu, suplinitoarea Elvira Coroiu, institutorii George Ionescu si Petre Dima. Cadrele didcatice isi fac  cu constiinciozitate datoria, dar inspectorii din acea vreme erau zgarciti in laude.

            Din motive de sanatate in locul lui Petre Dima este numit director, Titus Guzianu, pentru ca in anul 1909 sa fie numit ca director Constantin Andrian.

            Anii se perinda incet-incet, iar cursurile se desfasoara cu probleme de ordin organizatoric, de frecventa, disciplina. Din cauza unei epidemii de holera cladirea devine anexa a Serviciului Sanitar, in vreme ce elevii vor invata in  locul SCOLII DE BAIETI NR.2.

            Din cauza epidemiilor, in anul 1914 cursurile incep abia pe 25 noiembrie, scoala avand ca director pe Serban Ciuntu. Incepand cu acest an scoala  primeste o noua denumire: SCOALA URBANA NR.6 BAIETI DIN ORASUL BRAILA. Urmeaza anii razboiului, perioada in care scoala functioneaza in locul Scolii de baieti nr.2, pentru ca abia din anul 1921 sa revina in propriul local.

            Scoala urbana nr.6 baieti din orasul Braila sufera in continuare  schimbari in componenta colectivului didactic si in conducere. In anul 1938 era condusa de Vasile  Babaca, dupa ce timp de 10 ani (1927-1937) fusese  condusa de Nae Popescu, care-l succedase  pe Nicolae Arion.

            Din mai 1940 localul scolii este ocupat de armata germana. Cursurile se tin in localul Scolii de fete nr.6. Nefiind sali suficiente se fac cursuri in aer liber si  doar cate 3 ore  de fiecare clasa.

            In 1942 se invata doar in doua sali de clasa, celelalte doua fiind ocupate pentru impartirea ajutoarelor familiilor celor mobilizati pe front, iar in vara aceluiasi an  scoala este transformata in spital, situatie care se prelungeste  pana in anul  1944, cursurile desfasurandu-se  la Scoala nr.2 baieti.

            In perioada 1945-1949 scoala trece, ca si  toata tara de altfel, printr-o perioada dificila, mai ales din punct de vedere material, reusindu-se totusi repararea ei si  pregatirea corespunzatoare  pentru cursuri.

            Incepand  cu anul 1950, Scoala urbana nr.6 de baieti devine elementara, SCOALA ELEMENTARA NR.4,  avand ca director un om inimos, bun gospodar, propus pentru evidentiere datorita muncii didactice si administrative deosebite – profesorul Gheorghe Pascu, care va conduce scoala pana in anul 1968. Intre timp scoala  se va numi  “ SCOALA DE 7 ANI NR.4”, “ SCOALA DE 8 ANI NR.4”, SCOALA GENERALA NR.4, “ SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.4”.

            In aceasta perioada au venit in scoala generatii si generatii  de elevi si cadre  didactice bine pregatite si dornice de afirmare, conduse de directori priceputi, gospodari si bine pregatiti profesional. Ne facem datoria si le spunem numele: inv.Gherghie Gheorghe, prof. Trofin Magdalena, prof. Dobrea Cristina,  prof. Floarea Stoian, prof. Paula Olsanschi, prof. Georgeta  Baltag, prof. Nutu Neculai .

            Anul 1995 este un an de referinta in istoria scolii. Este anul in care scoala se muta in noul local din  str. Ghioceilor nr.1, local modern, cu 23 sali de clasa, laboratoare, cabinete, cabinet medical, sali de materiale, o moderna sala de sport.

            In anul urmator, prin decizia nr.170/22 oct.1996  a Inspectoratului Scolar Judetean, scoala primeste o noua denumire: SCOALA  CU CLASELE I-VIII “ AL.I.CUZA”, propunandu-ne atunci sa facem fosta Scoala nr.4 un puternic centru al plamadirii talentului, inteligentei, imaginatiei creatoare si al muncii perseverente. Sunt  semne bune in acest sens, atat in ceea ce priveste incadrarea cu personal didactic, cat si  mutarile care au avut loc in sfera structurii sociale a familiilor elevilor nostri. Sunt premize care ne dau speranta ca in anii ce vor veni se vor auzi numai lucruri bune si placute despre Scoala cu clasele  I-VIII “Al.I.Cuza”.